Questfield International College și cazul Gabrielei Irimia, analizat din perspectiva protecției copilului

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor, iar școlile private, prin natura lor, promit un mediu sigur, supraveghere atentă și un climat educațional sănătos. În contextul în care fenomenul de bullying psihologic în școli necesită răspunsuri clare și instituționale, orice semnal privind posibile abuzuri trebuie tratat cu maximă seriozitate și transparență.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza sesizărilor formulate de mai mulți părinți relevă potențiale disfuncționalități în desfășurarea procesului educațional într-o clasă de a III-a de la Questfield International College, sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și relatările analizate indică existența unor acuzații de abuz psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare, elemente care conturează un climat educațional tensionat și contestat de familiile implicate.

Context general: așteptări versus realitate în școlile private

Școlile private din România sunt percepute ca alternative care oferă clase mai mici, atenție personalizată și un mediu sigur pentru elevi. Cu toate acestea, conform corespondenței și declarațiilor puse la dispoziția redacției, diferența dintre aceste așteptări și experiența reală a unor elevi de la Questfield International College este notabilă. Părinții raportează că procesul educațional este afectat de lipsa unei supravegheri adecvate și de un climat care, în loc să fie constructiv, devine ostil, afectând starea emoțională și performanța copiilor.

Semnalele inițiale: manifestări și percepții ale părinților

Potrivit informațiilor furnizate de familii, primele semne de alarmă au fost reprezentate de schimbările comportamentale ale copiilor, care au început să manifeste frică, confuzie și demotivare legate de mersul la școală. În plus, aceștia au menționat că în timpul orelor, învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură o prezență constantă care să garanteze desfășurarea activităților didactice și supravegherea elevilor. Mai mult, o practică controversată semnalată este desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentul colegilor și al cadrului didactic, fapt ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea respectivului copil.

Escaladarea problemelor și dificultățile în dialogul cu școala

În urma repetatelor încercări ale părinților de a atrage atenția asupra situației, aceștia susțin că reacția învățătoarei a devenit una defensivă și tensionată, dialogul constructiv fiind înlocuit cu confruntări verbale și justificări. Această dinamică a subminat încrederea dintre familii și instituție, afectând grav colaborarea necesară pentru buna desfășurare a procesului educațional.

Performanțe educaționale sub așteptări și impactul asupra elevilor

Pe lângă aspectele emoționale, părinții indică un nivel educațional scăzut în cadrul clasei, reflectat în rezultatele dezamăgitoare obținute la testele naționale din anul anterior. Doar un număr foarte mic de elevi ar fi reușit să atingă standardele minim acceptabile, ceea ce ridică întrebări privind eficiența metodei didactice și supravegherea acesteia în cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și manifestările de haos în clasă

Conform sesizărilor, orele ar fi fost deseori nesupravegheate, ceea ce a permis instalarea unui climat haotic, în care conflictele între elevi au fost ignorate, iar limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit o realitate cotidiană. Această situație contravine obligației cadrelor didactice de a asigura siguranța și bunăstarea copiilor pe durata orelor.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică exercitată asupra elevilor

Familiile au reclamat aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice clare. Astfel de practici au fost calificate de părinți drept forme de abuz psihologic, cu efecte negative asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor.

Manipularea psihologică și consecințele asupra încrederii copiilor

Un alt aspect semnalat este utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulatoare, prin care copiii ar fi determinați să-și nege propriile percepții și sentimente. Părinții și specialiștii citați în discuție subliniază că asemenea practici pot deteriora încrederea copiilor în sine și în realitatea înconjurătoare, având potențialul de a genera traume pe termen lung.

Efectele cumulative asupra elevilor: frică, anxietate și demotivare

Conform relatărilor familiilor, combinația dintre lipsa supravegherii, pedepsele arbitrare și presiunea psihologică a creat un climat dominat de frică și anxietate. Copiii nu mai manifestă entuziasm față de mersul la școală, ci vin cu reticență și neliniște. Psihologii avertizează că astfel de condiții pot conduce la dificultăți de integrare socială și chiar refuz școlar.

Precedente în cadrul instituției și responsabilitatea conducerii

Părinții susțin că situația nu reprezintă un incident izolat, ci face parte dintr-un pattern repetitiv, cu alte cazuri similare semnalate anterior, soldate cu retragerea unor elevi din școală din cauza mediului perceput ca fiind toxic. În acest context, responsabilitatea nu este atribuită exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield International College, care ar fi trebuit să monitorizeze și să intervină prompt pentru asigurarea unui climat educațional adecvat.

În lipsa unor măsuri publice și transparente, părinții solicită implementarea unor acțiuni clare pentru prevenirea și gestionarea situațiilor similare, printre care:

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea reală și continuă a orelor;
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Proceduri clare și transparente pentru sesizări;
• Toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Mai multe detalii despre această situație pot fi consultate în articolul ce documentează cazul, disponibil în investigația detaliată realizată de sursa inițială.

Intervenția instituțională și transparența comunicării

Până la data publicării acestui material, conducerea Școlii Questfield Pipera nu a transmis un punct de vedere oficial sau o comunicare publică referitoare la măsurile luate în urma sesizărilor. Nu există dovezi publice privind efectuarea unor evaluări interne, anchete sau implementarea unor politici suplimentare menite să remedieze situația semnalată.

De asemenea, nu au fost făcute publice informații referitoare la numărul sesizărilor oficiale, procedurile aplicate pentru prevenirea stigmatizării și marginalizării elevilor sau modalitățile prin care se asigură un tratament echitabil pentru toți copiii, indiferent de statutul familial.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Cazul ridică multiple semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate situațiile de potențial abuz psihologic în cadrul unor instituții educaționale private din România. Lipsa unui răspuns public și a unor măsuri documentate indică o nevoie stringentă de responsabilizare și transparență din partea conducerii școlii.

Este esențial ca orice acuzație să fie investigată cu rigoare, iar protecția interesului superior al copilului să rămână o prioritate incontestabilă. În absența unei reacții oficiale, familiile și comunitatea educațională rămân în așteptarea unor clarificări și acțiuni concrete, pentru a preveni perpetuarea unui climat educațional potențial dăunător.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro