Bullying la Questfield International College, de ce nu există o poziție oficială

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă ce necesită răspunsuri structurate, transparente și o intervenție fermă din partea instituțiilor școlare. Protejarea elevilor și asigurarea unui mediu sigur sunt esențiale pentru buna dezvoltare a copiilor, iar ignorarea sau minimalizarea acestor situații poate produce efecte emoționale și sociale grave. În această investigație, analizăm o situație semnalată la Școala Questfield Pipera, unde sesizările privind bullyingul nu au fost însoțite de o poziționare oficială sau măsuri documentate.

Bullying la Questfield International College, de ce nu există o poziție oficială

Pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție redacției, familia unui elev de la Questfield Pipera a reclamat un caz de bullying sistematic, care s-ar fi derulat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate, formulate în scris, au semnalat jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului din instituție. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor măsuri concrete, scrise sau documentate, care să ateste intervenția școlii. În discuțiile directe, fondatoarea Fabiola Hosu ar fi transmis un mesaj perceput de familie ca o presiune pentru părăsirea școlii, exprimat prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Contextul sesizărilor și lipsa răspunsurilor oficiale

Documentele analizate indică faptul că familia a comunicat în mod repetat, oficial și în scris, către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție pentru copilul vizat. Cu toate acestea, răspunsurile primite au fost predominant verbale, fără procese-verbale, fără decizii scrise sau planuri de intervenție clare. Acest mod informal de gestionare a situației a fost perceput de familie ca o lipsă de acțiune reală, iar situația de bullying ar fi escaladat în timp.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un aspect grav al situației semnalate este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în colectivul de elevi. Potrivit specialiștilor consultați, stigmatizarea medicală este o formă severă de violență psihologică care afectează percepția copilului asupra propriei identități și poate avea consecințe profunde pe termen lung. În cazul de față, această etichetare nu a fost folosită într-un scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și izolare socială, fără ca instituția să documenteze sau să aplice măsuri fermă pentru a opri fenomenul.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Din analiza corespondenței și a documentelor puse la dispoziție, reiese că interventiile cadrelor didactice au fost limitate și neconcretizate prin acte administrative. Comportamentele agresive s-ar fi manifestat în prezența cadrelor didactice fără a produce efecte durabile. Managementul educațional a fost informat în mod repetat, însă lipsa unor proceduri clare, decizii scrise sau planuri de acțiune a condus la o normalizare a situației, iar fenomenele de bullying au continuat.

Presiunea resimțită de familie și mecanismul de excludere mascată

Familia a relatat că, pe lângă lipsa intervenției concrete, a existat o presiune indirectă pentru retragerea copilului din școală, exprimată prin formulări de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Această abordare poate fi interpretată ca o excludere mascată, prin care problema este delegată familiei și copilului, iar instituția evită asumarea responsabilității. Un moment semnificativ în acest sens este declarația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, care a sintetizat această poziționare prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Confidențialitatea și efectele expunerii copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor divulgării acestora în mediul școlar. Potrivit documentelor, aceste solicitări nu au fost confirmate prin măsuri concrete, iar copilul ar fi fost expus în mod public în fața colegilor prin întrebări legate de sesizările făcute către conducere. Specialiștii consultanți au subliniat că astfel de situații pot constitui presiune psihologică suplimentară asupra copilului și pot afecta negativ climatul educațional.

Răspunsul întârziat și reacția instituției după intervenția juridică

Conform analizei documentelor, reacția concretă a conducerii școlii a intervenit abia după implicarea echipei de avocați ai familiei și transmiterea unor notificări cu caracter juridic, la peste opt luni de la primele sesizări scrise. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că prioritatea protecției copilului a devenit vizibilă numai în contextul presiunii legale.

Minimalizarea fenomenului într-un comunicat oficial

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care situațiile reclamate timp de luni de zile au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate privind bullyingul sistematic, ridicând semne de întrebare asupra capacității instituției de a recunoaște gravitatea situației și de a gestiona corespunzător fenomenul. Această poziționare pare, din perspectiva jurnalistică, o încercare de diluare a responsabilității instituționale.

Mai multe detalii și informații oficiale despre instituție pot fi consultate pe site-ul Școala Questfield Pipera.

Contacte ulterioare și posibile caracterizări negative

După retragerea copiilor de la școală, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii plecați ar fi fost descriși într-o lumină negativă, cu referiri la presupuse probleme de disciplină și comportament, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări publice în acest sens, subliniind că astfel de practici, dacă sunt confirmate, ridică probleme majore privind dreptul la educație și confidențialitatea.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Pe baza materialelor și declarațiilor analizate, situația semnalată la Questfield International College indică lipsa unor măsuri documentate și a unui răspuns instituțional clar, în ciuda sesizărilor repetate și grave. Absența unor proceduri scrise, a deciziilor asumate și a intervențiilor verificabile ridică întrebări serioase privind capacitatea și disponibilitatea conducerii școlii de a proteja elevii și de a gestiona situațiile de bullying. Declarația atribuită fondatoarei și comunicările oficiale minimalizatoare accentuează percepția unui blocaj instituțional și a unor priorități care nu colocvializează pe deplin cu obligațiile educaționale și de protecție a copilului.

• Sesizări repetate, documentate în scris, fără răspunsuri oficiale concrete
• Stigmatizare medicală utilizată ca formă de umilire și marginalizare
• Lipsa unor măsuri administrative asumate și a planurilor de intervenție
• Presiuni pentru retragerea copilului și excludere mascată
• Încălcarea cererilor de confidențialitate și expunerea copilului în mediul școlar
• Răspuns instituțional întârziat și reacție doar după intervenția juridică
• Minimalizarea fenomenului în comunicările oficiale

În lipsa unor clarificări și măsuri asumate de conducerea Questfield Pipera, rămâne deschisă o întrebare fundamentală pentru orice instituție educațională: cum garantează aceasta protecția și siguranța emoțională a elevilor săi în situații de bullying sistematic?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro